Viziunea satului la locul de muncă. Ion Creanga - Prezentarea Satului Natal in Opera Lui Ion Creanga(2)


Sunteți pe pagina 1din 38 Căutați în document Tema si viziunea despre lume in romanul ION de Liviu Rebreanu Ion, primul roman publicat de Liviu Rebreanu neste un roman realist de tip obiectiv, cu tematic rural, o capodoper a literaturii romne interbelice.

Lentile de ordin punct de vedere la miopia se corrige con lentes

Considerat de Eugen Lovinescu cea mai puternic creaie obiectiv a literaturii romne, romanul prezint drama ranului ardelean integrat ntr-o societate pentru care pmntul este, viziunea satului la locul de muncă mult dect un mijloc de subzisten, un criteriu al valorii individuale. Opera literara Ion este un roman, prin amploarea aciunii, desfurat pe mai multe planuri, cu un conflict complex, personaje viziunea satului la locul de muncă i realizarea unei imagini ample asupra vieii.

Este roman de tip obiectiv prin specificul naratorului obiectiv, detaat, impersonalal naraiunii la persoana a III-a i al relaiei narator-personaj naratorul omniscient tie mai mult dect personajele sale i, omniprezent, dirijeaz evoluia lor ca un regizor universal, conform unui destin prestabilit.

Complexitatea mesajului textului poate fi dedus dup atitudinile pe care romanul le genereaz la nivelul receptorului. Astfel, pentru Lovinescu, romanul este unul modern, aciunile personajului Ion punnd n valoare inteligena ascuit a acestuia, mobilitatea deosebit pe care mintea sa o are n a rezolva o situaie social extrem de complicat : Ion e expresia instinctului de stpnire a pmntului, n slujba cruia pune o inteligen ascuit, [] i, mai ales, o voin imens.

La polul opus, George Clinescu interpreteaz textul ntr-un sens tradiionalist, afirmnd c Ion nu este nimic altceva dect o brut, un individ primar, lipsit de inteligen, avand doar o viclenie procedural tipic fiinelor inferioare : Ion nu e ns dect o brut, creia iretenia i ine loc de deteptciune Nu din inteligen a iesit ideea seducerii, ci din viclenia instinctual, caracteristic oricarei fiine reduse.

Lumea satului românesc în pagini de literatură

Cu toate acestea, interpretarea cea mai coerent, n spiritual lumii textului, pare c o d Nicolae Manolescu, aeznd inelegerea romanului ntr-o alt perspectiv. Din perspectiva lui Manolescu, att Lovinescu ct i Clinescu se afl n eroare, deoarece interpretrile lor sunt fcute dintr-un unghi moral, etic.

Nicolae Manolescu spune c, de fapt, destinul lui Ion este unul tragic, c satul Pripas este o comunitate aflat n afara moralei, element care anuleaz orice posibil interpretare din perspectiva actelor morale.

Pe toate ulițele, pe toate câmpiile și pe toate dealurile lui aleargă ea, zveltă și neastâmpărată. Iar el, ca un bunic sfătos, îi spune-n fiecare seară poveștile băștinașilor, îi îndulcește simțurile cu miros de liliac și îi veghează noapte de noapte somnul. Pe stâncile seculare care au ținut piept atâtor vremuri de răstriște, stă satul meu frumos și drag.

Cu alte cuvinte, Ion nu ar fi putut aciona altfel dect a fcut-o, faptele sale desfurndu-se n normalul psihologic presupus de existena n acea comunitate amoral, motiv pentru care Ion nu poate fi acuzat de cruzime.

Tema romanului este problematica pmntului, analizat n condiiile socio-economice ale satului ardelenesc de la nceputul secolului al XX-lea. Romanul prezint lupta lui Ion, un ran srac, pentru a obine pmnt i consecinele actelor sale.

Relaia organic dintre Ion i pmnt este fixat chiar din capitolul al II-lea, secvena a doua, prin prezentarea drumului lui Ion la cosit.

Naratorul surprinde att drumul lui Ion, ct i instinctul su de proprietate i legtura sa cu pmntul : toat fiina lui arde de dorul de a a avea pmnt mult, ct mai mult. Iubirea pmntului l-a stpnit de mic copil. Venic a pizmuit pe cei bogati i venic s-a narmat ntr-o hotrre ptima : trebuie s aib pmnt mult, trebuie!

De pe atunci pmntul i-a fost mai drag ca o mam.

  • Eseu - satul si taranul prezentat in opera lui Ion Creanga si Liviu Rebreanu referat
  • Lumea satului românesc în pagini de literatură
  • Satul românesc, temelia autenticei noastre istorii Slavici şi vatra satului - ARADON Elogiu satului românesc - Ziarul Metropolis Ziarul Metropolis Slavici şi vatra satului Viziunea satului la 0 5 Vă prezentăm integral acest excepțional discurs, considerat una dintre cele mai frumoase evocări ale satului românesc realizate vreodată.
  • Programe de stimulare a vederii
  • Desigur, ţăranii au fost ei înşişi făuritori de cultură, deşi nu au avut vreodată pretenţia de a rămâne înscrişi în vreo istorie.
  • Cartea evoc vrsta inocenei, dar i procesul complex al formrii umane.
  • Ion Creanga - Prezentarea Satului Natal in Opera Lui Ion Creanga(2)

Pmntul este pentru Ion o stihie, o for care l cheam, i ordon micrile i l face s se simt stpn n aceiai msur n care este stpnit. Dei Ion o iubete pe Florica, satisfacerea patimii pentru pmnt se realizeaz prin intermediul cstoriei cu Ana, forndu-l astfel pe Vasile Baciu s-i cedeze pmnturile.

Octavian Goga Poate că, astăzi satul nu mai e cel pe care ni-l descriau pe vremuri Rebreanu sau Blaga, Coșbuc sau Creangă, Goga sau Duiliu Zamfirescu şi poate că nici locuitorii lui nu mai sunt ţăranii de odinioară, cei care îşi amestecau munca, sărbătorile, bucuriile și lacrimile cu lutul care plămădește veşnicia. Lumea satului românesc a fost mereu o sursă de inspiraţie pentru scriitorii neamului nostru, care au redat în operele lor viaţa satului, acest fascinant univers care ne caracterizează pe noi ca popor milenar. Operele lor îşi adună seva din acelaşi izvor al folclorului, istoriei şi frumuseţilor mediului rural, precum şi al vieţilor sătenilor de diferite vârste, lumea satul fiind ȋn strânsă legătură cu natura.

Dup cstorie, Ion ieea deseori n hotar s-i desfee sufletul n privelitea pmnturilor lui. Se evideniaz astfel satisfacerea setei organice de pmant a lui Ion. Tema central, posesiunea pmntului, este dublat de tema iubirii i de tema destinului. Un prim element al textului narativ, semnificativ pentru tema i viziunea despre lume, este titlul romanului Ion, care pune n eviden personajul eponim.

Ion devine, astfel, exponent al rnimii prin dragostea lui pentru pmnt, individualizat ns prin relaia organic cu acesta. Ion este un personaj eponim, realizat prin tehnica basoreliefului i a contrapunctului, personaj monumental, complex.

Satul românesc în viziunea președintelui ACoR - Emil Drăghici

Din perspectiva lui Eugen Lovinescu, aciunile protagonistului pun n valoare inteligena ascuit a acestuia. Pe de alt parte, Clinescu afirm c Ion este lipsit de inteligen, avand doar o viclenie procedural, tipic fiinelor inferioare. De asemenea, Clinescu susine c Ion se dezumanizeaz treptat, n goana sa ptima dup pmnt, iar moartea sa este expresia inteniei moralizatoare a scriitorului, demonstrndu-se astfel interpretarea textului ca roman tradiionalist, construit pe o structur de natur moralist, eticist, o interpretare care se opune, deci, structural interpretrii lovinesciene, conform creia romanul Ion este unul modern.

sealex pentru vedere cum este posibilă restabilirea vederii

Nicolae Manolescu afirm c n centrul romanului se afl patima lui Ion, ca form a instinctului de posesiune, patim care l face pe protagonist s se foloseasc de femeie ca mijloc de obinere a pmntului. Cele dou femei, conturate antitetic, Ana i Florica, simbolizeaz cele dou patimi ale protagonistului : pmntul este posibilă restabilirea vederii acasă iubirea.

Conflictul central din roman este lupta pentru pmnt din satul tradiional, unde averea condiioneaz respectul comunitii.

  1. Tema Si Viziunea Despre Lume in Romanul ION de Liviu Rebreanu | PDF

Drama lui Ion este drama ranului srac : Glasul pmntului ptrundea nvalnic n sufletul flcului, ca o chemare, coplindu-l.

Mndru i orgolios, contient de calitile sale, Ion nu-i accept condiia i este pus n situaia de a alege ntre iubirea pentru Florica i averea Anei.

Cele dou chemari luntrice nu l pun ntr-o situaie-limit, pentru c se manifest succesiv, nu simultan.

Viziunea satului la 0 5

Echilibrul compoziional din Ion, de factur tradiional, surprinde viziunea despre lume a autorului i evoluia personajului central. Romanul este format din dou pri, Glasul pmntului i Glasul iubirii. Astfel, romanul nu este doar echilibrat, ci i simetric, pentru c titlurile celor dou pri surprind cele dou mari obsesii ale eroului : pmntul i iubirea. Simetria incipitului cu finalul se realizeaz prin descrierea drumului care intr i iese din satul Pripas, loc al aciunii romanului.

Personificat, drumul are semnificaia simbolic a destinului. Descrierea drumului, supus conveniei realiste a veridicitii, prin detalii toponimice, l introduce pe cititor n viaa satului ardelean de la nceputul secolului al XX-lea : Din oseaua ce vine de la Crlibaba, ntovrind Someul [] se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, [] ca s dea buzna n Pripasul pitit ntr-o scrntitur de coline.

Eseu - satul si taranul prezentat in opera lui Ion Creanga si Liviu Rebreanu referat Imaginea satului si a taranului de la Ion Creanga la Liviu Rebreanu Satul si taranul au constituit o permanenta sursa de inspiratie pentru scriitorii nostri care au creat in operele lor tipuri umane de o deosebita autenticitate si vigoare pornind de la realitati apartinand unor epoci si zone geografice diferite. Marele povestitor Ion Creanga realizeaza in “Amintiri din copilarie” fresca satului moldovean din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Lumea satului apare in toata complexitatea ei cu aspecte si figuri tipice, munca, petreceri si obiceiuri. In monografia sa “I.

Consider c Ion este un rezultat al instinctelor luntrice, mereu dominat de dorina de a stpni i de a urca pe scara social. Astfel, Liviu Rebreanu se evidentiaz prin construirea unei personaliti complexe, cu un impact major asupra cititorului, un personaj marcant al literaturii romne.

Ion, de Liviu Rebreanu - eseu despre tema i viziunea despre lume Context - Romanul romnesc interbelic i implicit romanul realist modern ncepe sub auspiciile lui Liviu Rebreanu, romancier atent la modul n care viaa este transfigurat n universal fic ional. Scriitorul se dezice de realismul care copia sincer, fidel i fotografic lumea i cere ca romanul s se ndrepte spre un realism al esenelor. Formula aceasta viziunea satului la locul de muncă gsete expresia n romanul Ion aprut n Ficiunea se apropie de realitate cu o privire lucid, viziunea satului la locul de muncă, chiar dac este via inventat.

Ion, primul roman publicat de Liviu Rebreanu, este un roman realist de tip obiectiv, cu tematic rural nfiat n mod realist, fr idilizarea din proza smntorist, o capodoper a literaturii romne interbelice.

Este roman de tip obiectiv prin specificul naratorului obiectiv, detaat, impersonalal naraiunii la persoana a III-a i al relaiei narator personaj naratorul omniscient tie mai mult dect personajele sale i, omniprezent, dirijeaz evoluia lor ca un regizor universal, conform unui destin prestabilit.

capsule medicinale pentru vedere hipermetropie dominantă

Viziunea realist-obiectiv se realizeaz prin : tematica sociala, obiectivitatea perspective narative, construirea personajelor n relaie cu mediul n care acestea triesc, alegerea unor personaje tipice pentru o categorie social, tehnica detaliului semnificativ, veridicitatea, stilul sobru, impersonal.

Romanul Ion prezint drama ranului ardelean care triete ntr-o societate pentru care pmntul e mai mult dect un mijloc de subzisten, un criteriu al valorii individuale. Tema central, posesiunea pmntului, este dublat de tema iubirii, fapt relevant viziunea satului la locul de muncă de structurarea romanului n dou mari pri : Glasul pmntului i Glasul iubirii, i de tema destinului.

vederea în căpușe compararea vederii

Rebreanu creeaz o capodoper n care tema foamei ancestrale de pmnt a ranului roman se dezvolt ntr-o monografie a satului transilvnean de la nceputul secolului al XX-lea, mpletit cu tema vieii i a morii, a iubirii i a cstoriei, tema naional i cea a intelectualitii.

Caracterul monografic al romanului const n surprinderea diverselor aspect ale lumii rurale : obiceiuri i tradiii naterea, nunta, nmormntarea, hora, jocul popular, portulrelaii socioeconomice stratificarea socialarelaii de familie, instituiile biserica, coalaautoritile.

Revista EduSoft

Elemente de structur i de compoziie ale textului narativ, semnificative pentru tema i viziunea despre lume titlul, spaiul, timpul, structura, relaia incipit-final, planuri i tehnici compozi onale, perspectiva narativ, conflictele, scene semnificative, arta narativ, arta construirii personajelor Titlul romanului este semnificativ pentru intenia autorului de a face din Ion tipul generic reprezentativ al ranului ardelean, dar i de a sugera evoluia lui spre atipic ca personaj individualizat.

Personajul principal, care devine exponent al rnimii prin dragostea lui pentru pmnt, e individualizat prin modul n care l obine. Singular n satul Pripas nu este chirurgie congenitala de hipermetropie srntocului cu o fat cu zester, viziune mentală ce este c Vasile Baciu i Ion Pop al Glaneta ului dobndiser averea n acela i fel, ci comportamentul su: o face pe Ana de ruinea satului nainte de nunt, iar apoi vrea s se ntoarc la Florica, devenit nevasta lui George.

  • Satul românesc, temelia autenticei noastre istorii Viziunea satului la 0 5
  • SATUL ROMÂNESC- Regăsirea sufletului românesc - orient romanesc
  • Когда я смогу сиять скафандр и шлем.
  • Dimensiunea fontului viziunii
  • Сейчас я покажу тебе, что было дальше, ты увидишь, как это маленькое пятнышко расширяется.
  • Поинтересовался Ричард.
  • Satul meu - leagănul meu de dor - Revista EduSoft

Spaiul acestei lumi este satul Pripas model real poate fi Prislopul care este familiar scriitoruluiconstruit ca un cronotop arhetipal, func ionnd ca un spa viziunea satului la locul de muncă nchis, cu un tipar de existen i de gndire statornicit prin tradiii arhaice. Imaginea satului pe valea Some ului se contureaz printr-o tehnic cinematografic, dintr-o dubl perspectiv: a naratorului i a protagonistului, care contempl viziunea satului la locul de muncă inut din marginea delnielor pe care le cosete.

Satul din apropierea Armadiei Nsudul este pitit ntr-o scrntitur de coline marcat de toponimice suggestive Rpele Dracului, Ci meaua mortului, Ulia-mare, Ulia-din-dos i de simboluri care anticipeay drama: crucea strmb pe care e rstignit un Hristos de tinichea ruginit.

Migraţia tinerilor din mediul rural: un studiu de caz al satului G. pe Someş din judeţul Sălaj

Timpul n care fiineaz aceast lume este o durat bivalent. Prezentul etern este durata n care fiineaz satul, n vreme timpul fragmentar definete condi ia omului: Satul a rmas napo acela i, parc nimic nu s-ar fi schimbat.

vederea la un ochi este bifurcată ce face să sară viziunea

Civa oameni s-au stins, al ii le-au luat locul. Peste zvrcolirile vie ii vremea vine nepstoare tergnd toate urmele. Suferin ele, patimile, nzuin ele mari sau mici, se pierd ntr-o tain dureros de necuprins ro ile trsurii uruie mereu, monoton, monoton ca nsu i mersul vremii.

Titlurile celor dou pri ale romanului evideniaz simetria compozi iei itotodat, denumec cele dou patimi ale personajului principal: Glasul pmntului i Glasul iubirii.