Unele deficiențe de vedere. Ce este o deficiență de vedere?


Ceea ce diferă sunt modalitîţile de aplicare a cerinţelor didactice la condiţiile, dificultăţile şi nevoile speciale ale elevilor nevăzători. În aceasta se prevedea dreptul copiilor deficienţi la îngrijire, educaţie şi instruire specială, care să le asigure o integrare socială cât se poate de completă. Acestea se referă la multitudinea mijloacelor prin care putem acţiona pentru egalizarea şanselor: accesul la informaţie, la comunicare, la educaţie, la asistenţă medicală, la cultură şi sportprecum şi la locurile de muncă corespunzătoare.

Orbirea și deficiența de vedere

În a fost publicată Declaraţia de la Salamanca asupra principiilor, politicilor şi practicilor în domeniul educaţiei şi a cerinţelor educaţionale speciale, care subliniază că fiecare copil posedă caracteristici, aptitudini şi necesităţi de învăţare proprii de care trebuie să se ţină seama în sistemele educaţionale. Ştefan,pag. Principiul prevenirii deficienţelor şi handicapului vizual-acest principiu se refreră la faptul că multe dintre cazurile de deficienţă de vedere pot fi prevenite prin luarea unor măsuri igienico- sanitare, economice şi sociale.

răsaduri și vedere

Printre măsurile de prevenire a apariţiei deficienţei putem să precizăm câteva care sunt mai importante: lupta contra maladiilor şi malnutriţiei, asistenţa medicală pentru toţi copiii, ocrotirea sănătăţii mamelor în perioada pre-natală. Este vorba şi de prevenirea situaţiei în care, din cauze sociale şi educaţionale, incapacitatea vizuală duce la handicap. Principiul egalizării şanselor de acces la toate formele şi gradele de învăţământ-astfel copilului deficient vizual trebuie să i se asigure un învăţământ de o calitate similară cu cel de masă, precum şi condiţii de învăţământ la fel de adecvate.

cerințe de viziune pentru admitere

Trebuie să i se acorde asistenţă psihopedagogică suplimentară şi condiţiile materiale necesare. Principiul adaptări educaţiei speciale la cerinţele şi posibilităţile individuale ale fiecărui copil cu deficienţă vizuală- prin urmare educaţia trebuie să fie centrată pe elev, ca persoană, în raport cu caracteristicele lui fizice şi psihice, cu interesele şi trebuinţelelui.

Trebuie de asemenea să se ţină cont de potenţialul şi resursele fiecărui copil pentru ca actul instructiv-educativ să atinga parametri cât mai înalţi. Principiul intervenţiei educative precoce-cu cât educaţia se începe mai de timpuriu cu unele deficiențe de vedere este mai bine pentru copil.

Părinţii copiilor nevăzători ar trebui să primească asistenţă pedagogică pentru a şti cum să se poarte cu copilul şi pentru a-l putea îndruma spre o dezvoltare fizică şi psihică, care să înceapă încă din primele luni de viaţă.

Ghid deficiente vaz - GIFTED (FOR) YOU Project

Un alt aspect important îl constituie 4 educaţia ante-preşcolară şi preşcolară, care se poate realiza în instituţii speciale, dar şi în cele obişnuite cu ajutor suplimentar.

Principiul unei participări largi a comunităţii locale la rezolvarea problemelor a educaţiei speciale a deficienţilor vizuali- este vorba de colaborarea cadrelor didactice cu părinţii, medicii, asistenţii sociali, administraţia locală, organizaţi non-guvernamentale şi implicarea tuturor acestora în acţiunea educativă. Este o expresie a principiului mai larg al descentralizării învăţământului. Principiul structurilor alternative- diferenţele individuale determină dispunerea structurilor organizatorice de învăţământ unele deficiențe de vedere, care să corespundă cazurilor variate.

Pentru ca să unele deficiențe de vedere opta pentru un anumit fel trebuie să fim deschişi la toate alternativele posibile, iar de cele mai multe ori unele deficiențe de vedere de vedere determină co-existenţa învăţământului special şi a învăţământului de masăintegrat, inclusiv.

Unele deficiențe de vedere. Ce este o deficiență de vedere?

Gherguţ,pag. Intenţiile pedagogice sunt exprimate prin idealul educaţional, finalităţi, scopuri şi obiective.

Obiectivele educaţionale generale în activitatea cu elevii deficienţi de vedere M. Obictivele generale sunt aceelaşi ca în învăţământul de masă, realizate prin aceleaşi obiecte de studiu, corelate cu cele şapte arii curriculare prevăzute în Reforma învăţământului Limbă si comunicare, Matematică şi Ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică şi sport, Tehnologii, Consiliere şi orientare.

Bineînţeles că însuşirea instrumentelor de bază ale activităţii intelectuale cititul, scrisul,calculul aritmetic se efectuează prin metodologii specifice diferitelor deficienţe şi că predarea-învăţarea fiecărui obiect de studiu solicită unele deficiențe de vedere didactice speciale şi mijloace de învăţământ speciale.

Account Options

Obiectivele şi finalurile educaţionale sunt aceleaşi, iar ca toţi ceilalţi copii nevăzători trebuie să cunoască şi să stăpânească mediul înconjurător, să se exprime corect şi eficient în limba română şi cel puţin o limbă străină, să-şi însuşească valorile fundamentale ale culturii naţionale şi internaţionale, să aibe o bună pregătire ştiinţifică şi tehnică, să aibă şi unele deficiențe de vedere pregătire practică.

Obiective cu caracter recuperator Pentru a valorifica potenţialul real al elevilor este necesar să formulăm şi obiective cu caracter recuperator.

Trebuie să le asigurăm mecanisme compensatorii şi să-i ajutăm să-şi formaze competenţe prin care ei să-şi câştige o autonomie din ce în ce mai deplină. Punerea în funcţie a mecanismelor compensatorii adecvate în fiecare caz dat- acest principiu presupune formare deprinderilor de percepere a lumii înconjurătoare prin modalităţiile senzoriale disponibile, dezvoltarea spiritului de observaţie, stimularea acţiunii proceselor psihice care pot avea rol compensator, eliminarea unor mecanisme compensatorii inadecvate şi deprinderea folosirii mijloacelor tehnice care servesc compensarea.

Ocrotirea vederii restante- acest principiu se poate realiza prin dozarea raţională a timpului de utilizare a unele deficiențe de vedere la lecţii şi în studiu individual.

Modalităţi de stimulare vizuală şi tactilă a copiilor cu deficienţe de vedere

Pentru a le asigura ocrotirea vederii restante trebuie să le asigurăm condiţii de lucru adecvate luminozitate, poziţie, manuale adecvate etc. Exercitarea sistematică a vederii restante. Educaţia vizuală Pentru ambliopişcoala este un cadru al educaţiei vizuale, iar la nevăzători acest lucru îi poate ajuta să-şi formeze strategii perceptive de explorare tactilă.

Prevenirea şi combaterea consecinţelor negative ale deficienţei vizuale- pentru a veni în sprijinul acestui principiu trebuie să se completeze şi să se corecteze fondul de rprezentări spaţiale, care în cazul nevăzătorilor este foarte viciat, iar la cei cu orbire congenitală aceste sunt lipsite, ori foarte vag structurate. La fel putem să spunem şi de fondul de noţiuni spaţiale.

Perceptia persoanelor cu deficiente de vedere

Un alt aspect important îl constituie şi formarea ţinutei posturale statice şi dinamice, precum şi corectarea defectelor fizice, înlăturarea laxităţii musculare prin întărirea forţei şi a rezistenţei. Un aspect foarte important la copii nevăzători îl reprezintă reeducarea psihomotorie în special a dexterităţii manuale şi a coordonării tactil-kinestezice.

exerciții pentru restabilirea vederii

Toate aceste aspecte ce ţin de latura fizică, dacă sunt bine însuşite, ajută la cultivarea încrederii în sine a persoanelor deficiente si la echilibrarea laturii afective.

Formarea deprinderilor de igienă, de ordine şi de autoservire- mai ales la persoanele nevăzătoare aceste deprinderi îi ajută să-şi dobândească autonomie personală, iar dacă acestea lipsesc ori nu sunt bine formate ei ajung să fie dependenţi de cei din jur, lucru care duce la lipsa încrederii în sine şi în proprilor capacităţi.

Aceste deprinderi de viaţă au un rol compensator, ei simţind că pot face şi ei ceva util şi că se pot descurca singuri, câştigându-şi încet încet independenţa.

Meniu de navigare

Pentru a se integra cât mai bine în familie, în şcoală copii nevăzători pot fi învăţaţi să coopereze cu ceilalţi la treburile zilnice, care cu timpul pot deveni rutină şi pot fi realizate foarte bine. Integrarea în viaţa socială- pentru a se putea integra cât mai bine în viaţa socialănevazători trebuie ajutaţi şi învăţaţi să-şi formeze anumite comportamente în relaţia cu văzători, să-şi dezvolte capacităţi de relaţionare socială.

Un alt aspect foarte important la nevazători îl constituie cunoaşterea mediului social verificarea vederii ochilor afara şcolii.

Afecțiunile ochilor 10 timp citire Orbirea și deficiența de vedere Distribuiți pe Să înțelegem orbirea Orbirea sau tulburarea de vedere cunoscută și ca vedere slabă sau deficiență de vedere este o dizabilitate vizuală care nu se poate corecta complet sau chiar deloc cu mijloace chirurgicale, tratamente medicale, sau unele deficiențe de vedere pe bază de prescripție ochelari de vedere sau lentile de contact. Cei care trăiesc cu o vedere slabă, sau cu diferite grade de orbire recunoscută, încearcă de regulă să-și maximizeze vedere pe cât posibil, cu metode de ajutor vizual și sprijin practic. Tipuri de deficiențe de vedere Vederea slabă și orbirea recunoscută Există mai multe tipuri de vedere slabă care poate afecta diferite părți ale ochiului, iar gradul de severitate va determina dacă aveți deficiențe de vedere sau sunteți nevăzător. Vederea centrală rămâne intactă.

Aceste deprinderi sunt învăţate începând din clasa I, când studiază schema corporală, poziţia corpului faţă de anumite obiecte, conceptele spaţiale fundamentale raportate la părţile corpului, cunoaşterea mediului înconjurător clasa, şcoala ,sala de mese şi exerciţii de deplasare prin aceste spaţii. Începănd din clasa a II copiii învaţă strada, trotuarul, bordura,spaţiul verde, intersecţiile şi casele. În clasa a IV nevazători învaţă punctele cardinale şi cum se folosesc acestea.

Toate aceste deprinderi se formează în timp şi cu multă răbdare, fără a se trece peste ele căci aceste cunoştinţe îi vor ajuta să se descurce în societate.

Copiii cu deficiențe de vedere

Obiectivele psihoterapeutice care sunt individualizate în funcţie de tipul şi gradul deficienţei, de specificul fiecărui caz complexe puternice de inferioritate, inhibiţii, anxietate, negativism, dependenţă accentuată, infantilism afectiv etc. Este foarte important ca fiecărui 8 copil să i se valorifice aptitudinile şi talentele pe care le posedă, care pot să le ofere o compensaţie afectivă.

Mobilitate şi orientare spaţială ce presupune formarea deprinderilor de deplasare independentă în condiţii din ce în ce mai dificile. Pentru a dobândi o autonomie cât mai bună, copiii nevăzători trebuie să înveţe tehnici de deplasare, cum ar fi : deplasarea într-un spaţiu restrâns şi bine cunoscut, deplasarea cu ajutorul unui ghid văzător, deplasarea în spaţiu deschis cu bastonul, deplasarea cu ajutor electric, deplasarea cu câine ghid.

Toate aceste obiective recuperatorii se subordonează scopului nostru principal de a asigura trecerea nevăzătorului de la starea iniţială de dependenţă totală spre o autonomie cât mai deplină. Terapii educaţionale în sprijinul nevazătorilor terapie cognitivă, terapie ocupaţională, terapie ludică, meloterapie etc.

Cum apar deficiențele de vedere?

Unitatea obiectivelor educaţionale generale cu cele recuperatorii Cele două categori de obiective se realizază concomitent, dar nu paralel, ci unele prin altele. De fapt ele se intercondiţionează. Disciplinele predate nevăzătorilor urmăresc şi obiectivele recuperatorii.

Meniu de navigare Persoană cu deficienţă de vedere - independent cu ajutorul unui baston alb, - cu ajutorul unui câine ghid, - cu ajutorul unui asistent personal sau ghid. Persoanele cu probleme de vedere parțială se deplasează: - apelând la unele amintiri ale traseului utile pentru a călători independent, - cu un ajutor de sprijinire tipuri de deficiente de vedere exemplu, un asistent personal sau cu un sistem de navigație special pentru călătorii.

Astfel însuşirea cititului şi cititului în braille reprezintă o exercitare din ce în ce mai fină a percepţiei tactil —kinestezice, a psihomotricităţii, a capacităţii de cum să îmbunătățiți vederea dacă minus 1 cuprinde într-o imagine globală elementele percepute succesiv.

Pentru nevăzători însuşirea acestui instrument de cunoaştere şi comunicare care este citit —scrisul are o mare valoare psihoterapeutică.

Sari la navigare Sari la căutare Constituirea unei dominante în viața individului are o influență deosebită asupra organismului, dar și asupra personalității. Vederea organizează și reglează mișcarea, postura, echilibrul, suplețea, armonia actelor motorii de conduită, pronunția verbală, mimica și pantomimica. Pierderea vederii sau diminuarea acesteia atrage după sine un dezechilibru deosebit de mare în activitatea nervoasă superioară, în structurarea automatismelor, în starea ei morală, în integrarea socială a acesteia. La deficienții de vedere din naștere, deși apar unele dificultăți de relaționare, tensiunile interioare sunt mai reduse, spre deosebire de deficienții în urma unor accidente, boli, unde dezechilibrele sunt foarte puternice, iar frământările îl marchează pe individ toată viața.

Activităţiile de abilitare manuală asigură o mai bună cunoaştere şi stăpânire a proprilor posibilităţi psihomotorii şi a capacităţii de discriminare tactil-kinestezică a proprietăţi obiectelor. Activităţiile cuprinse în aria curriculară Educaţie fizică şi sport întreţin şi îmbunătăţesc starea de sănătate a copiilor, le formează deprinderi igienico-sanitare, le formează ţinuta corporală corectă, contribuie la prevenirea şi înlăturarea unor deficienţe fizice specifice, le dă siguranţă în mişcare şi autonomie în deplasare.

îmbunătăți tehnica vederii

Cooperarea în echipe de lucru pe care o presupun unele activităţi didactice contribuie la recuperarea în plan social, relaţional. Muzica are pentru mulţi deficienţi vizuali un efect psihoterapeutic. La toate obiectivele de învăţământ, reuşita şcolară le dă copiilor încredere în posibilităţile lor, echilibru afectiv, dorinţa de a se realiza.

uită-te la miopia lumânării

Astfel, este foarte bine pus în evidenţă faptul că realizarea obiectivelor generale contribuie la obţinerea unor efecte cu valoare recuperator-compensatorie.

Pe de altă parte, realizarea obiectivelor recuperatorii prin formele de terapie prevazute oferă condiţii mai bune pentru realizarea celor generale, fie ele cognitive, psihomotorii sau atitudinale.