Mc viziune nouă. PROGRAM 28/12/ - Portal Legislativ

Noua viziune, europeanã, asupra controlului în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice ºi entitãþile subordonate: I. Consideraþiuni privind implementarea legislaþiei europene asupra controlului la MECS ºi entitãþile subordonate: Termenul control privit din perspectiva etimologicã 1, îºi are originile în limba latinã, provenind din alãturarea a douã cuvinte: contra ºi rolus utilizate în mediul militar roman; prin acest termen se înþelege, în sens larg, verificarea unui act dupã original.

Din punct de vedere semantic, prin control se înþelege o monitorizare permanentã sau periodicã a unei activitãþi, a unei situaþii, a unei entitãþi, ori a unei structuri dintr-o entitate, pentru a constata evoluþia acesteia ºi pentru a lua mãsuri de optimizare a proceselor, activitãþilor.

În România, pânã la momentul de debut al demersurilor pentru armonizarea cadrului legislativ naþional, cu aquis-ul comunitar, în vederea aderãrii la Uniunea Europeanã, controlul era organizat obligatoriu în cadrul unor structuri funcþionale specializate de gestiune, tehnic de calitate, financiar, de stat, etc. Astfel, organizarea ºi exercitarea controlului era aproape exclusiv atributul mc viziune nouă, care impunea ºi modul de organizare a ontroalelor din interiorul unitãþilor.

Dupãdeºi viziunea asupra controlului s-a modificat concomitent cu baza legalã din pãcate mai existã situaþii în care controlul este perceput ca un atribut al statului, sau al altor structuri externe. În fapt, ontrolul trebuie perceput ca una din funcþiile managementului, un atribut al conducerii entitãþilor.

Auditul intern, Editura Economicã, Bucureºti,pg. Obiectivele generale ale controlului intern, pot fi sintetizate astfel: - respectarea legii, a reglementãrilor ºi deciziilor conducerii; - realizarea atribuþiilor entitãþii ºi atingerea obiectivelor prestabilite, în condiþii de economicitate, eficienþã, eficacitate ºi randament; - protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, fraudei, sau abuzului; - dezvoltarea, întreþinerea ºi funcþionarea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare ºi transmitere a datelor ºi informaþiilor financiare ºi de management, precum ºi a unor sisteme de proceduri de mc viziune nouă, informare ºi raportare a datelor; 4 I.

Reprezentantul legal al entitãþii este responsabil ºi pentru organizarea controlului intern. Acþiunile de control intern pot fi dezvoltate sau reduse, înfiinþate sau anulate, în funcþie de evoluþia riscurilor din mc viziune nouă ºi din afara acesteia.

Este esenþial sã observãm un paragraf care face parte din consideraþiunile generale inserate în debutul Codului controlului intern-managerial aprobat prin OSGG nr.

În acest sens, se poate afirma cã un conducãtor care ar încredinþa unor terþi controlul internmanagerial al entitãþii, nu îºi va mai îndeplini atribuþiile cu bune rezultate. Prevederile legale din þara noastrã, similar aquis-ului comunitar, aratã cã trebuie realizatã o separare netã între demersurile de implementare a controlul intern ºi auditul intern. Important: Auditul intern nu participã la organizarea ºi exercitarea controlului intern; auditul intern evalueazã sistemele de control intern ºi formuleazã recomandãri pentru optimizarea organizãrii ºi funcþionãrii acestora.

Încărcat de

În litera ºi spiritul legii, metoda se bazeazã pe o abordare în funcþie de riscuri ataºate activitãþilor entitãþii. În general, existã douã mari categorii de riscuri: - riscuri generale - riscuri specifice Astfel, un sistem de control intern-managerial trebuie sã cuprindã: instrumente generale de control intern vizeazã riscurile generale referitoare la funcþionarea entitãþii în ansamblul ei ; exemplu: chestionare de control intern; instrumente specifice de control intern vizeazã riscurile specifice sunt legate de fiecare activitate în parte ; exemplu: liste de activitãþi, liste de riscuri, formulare de alertã la risc.

Orice politicã de gestionare a riscurilor în interiorul unei entitãþi, necesitã elaborarea unor instrumente care sã permitã concretizarea demersului de control intern. Definirea cadrului operaþional reprezintã miza majorã viziunea mea este minus 1 75 a trece de la teorie la practicã.

Obiectivele -stabilite -cunoscute în prealabil. Mijloacele -umane -materiale -financiare 3. Sistemul informaþional -se referã la toate activitãþile -reflectã obiectivele -este perfectibil mc viziune nouă.

Organizarea -necesitã o cunoaºtere bunã a funcþionãrii entitãþii 5. Procedurile -operaþionale -decizionale -jurisdicþionale Pot fi instrum. Controlul -compararea rezultatelor cu obiectivele -sesizarea abaterilor -mãsuri corectie 8 Figura mc viziune nouă. Noþiunea de procedurã este indisolubil legatã de aceea de control intern. În fapt, procedurile fac parte din instrumentele controlului intern; altfel spus, controlul intern opereazã cu proceduri. Este caracterizatã de un element generator ºi de o finalitate.

Observaþie: gradul de complexitate al demersurilor de muncã, creºte în ordinea: operaþiune - activitate proces ciclu. În activitatea de la nivelul unei entitãþi publice, pot fi identificate cu uºurinþã multe exemple de proceduri, utilizate efectiv în practicã, chiar dacã persoanele implicate în aceste demersuri, nu le-au perceput ca atare ºi procedurile nu au fost materializate în formã mc viziune nouă procedura de organizare ºi desfãºurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice vacante; procedura de evaluare a performanþelor profesionale ale personalului; procedura de calcul a drepturilor salariale; procedura de inventariere; procedura de organizare ºi exercitare a controlului financiar preventiv; proceduri de atribuire a contractelor de achiziþie publicã, etc.

Cele ºapte cerinþe importante, pentru ca procedurile sã fie instrumente viabile de control intern 5 Argumente în favoarea elaborãrii ºi utilizãrii procedurilor operaþionale: - pentru cã aºa prevede legislaþia; - mc viziune nouă a se putea crea un sistem de control intern adaptat ºi funcþional; - pentru a se putea institui un sistem de management al riscului, care sã permitã estimarea ºi protecþia contra riscurilor; - pentru ca managementul unitãþii sã poatã evalua corect ºi uºor gradul de atingere a obiectivelor propuse, respectarea legilor, precum ºi evoluþia personalului.

Tot în aceastã etapã, prin acelaºi fel de demers practice, se constituie echipa de gestionare a riscurilor, denumitã în continuare E. Documentele la care se face referire în continuare, trebuie întocmite de cãtre fiecare structurã din organigrama M. Este evident faptul cã aceasta reprezintã o detaliere a fiºei postului. viziunea cromoterapică

VIZIUNE O coal deschis anse egale i integrare

Macheta documentului poate avea forma de mai jos. Obiectiv Activitãþi Acþiuni crt Acest document reprezintã o probã asupra implementãrii standardelor 2 Atribuþii, funcþii, sarcini; 4 Structura organizatoricã ºi 11 Continuitatea activitãþii Identificarea riscurilor ºi disfuncþionalitãþilor care pot afecta realizarea obiectivelor În continuare, compartimentele elaboreazã documentul Lista de identificare mc viziune nouă riscurilor în cuprinsul cãruia, fiecãrei activitãþi, i se ataºeazã unul sau mai multe riscuri potenþiale, precum ºi cauzele apariþiei acestora.

Documentul poate avea tot formã tabelarã, dupã modelul de mai jos: 12 13 Nr. Obiectiv Activitãþi Riscuri Cauze crt Dupã realizarea Listei de identificare a riscurilor, compartimentele structural funcþionale întocmesc registrele de riscuri pe compartimente ºi le predau membrilor E. Pe parcursul activitãþilor practice ale cursului, se va realiza un exemplu de completare a unui registru de risc. Echipa centralizeazã aceste documente ºi întocmeºte registrul riscurilor pe entitate.

Important este cã evaluarea riscurilor trebuie realizatã annual, sau de câte ori se impune. Standardele pentru care realizarea acestor documente reprezintã probã a implementãrii mc viziune nouă 2 Atribuþii, funcþii, sarcini; 6 Planificarea ºi 8 Managementul riscului Stabilirea modalitãþilor de dezvoltare a S. Printre aceste demersuri se numãrã: actualizarea R.

Obiectiv Activitãþi Cod procedurã crt Responsabil Prioritate Standardele avute în vedere sunt: 2 Atribuþii, funcþii, sarcini; 6 Planificarea Inventarierea documentelor, a fluxurilor de informaþii, a proceselor ºi a modului de comunicare între structurile entitãþii ºi cu alte entitãþi Fiecare compartiment structural identificã, pentru fiecare activitate viziune negru roșu, atât documentele de intrare ºi de ieºire, cât ºi toate procesele care au loc la nivelul compartimentului, asupra acestor mc viziune nouă, sau fãrã legãturã cu acestea, ci doar cu activitatea în sine.

În finalul acestei etape, la nivelul fiecãrui compartiment trebuie sã fie întocmit documentul tabelar, care poate avea forma de mai jos: 13 14 Nr. Un model a documentului care poate fi întocmit la nivelul compartimentelor, este prezentat mai jos.

Însã este obligatoriu ca monitorizarea rezultatelor prin intermediul indicatorilor, sã se constituie într-un instrument real de control intern, la momentul autocontrolului, la nivelul fiecãrui post, respectiv al fiecãrui compartiment. Se constituie, practic, într-un vederea melanomului de autoevaluare a nivelului de performanþã atins de fiecare salariat ºi compartiment, în realizarea sarcinilor de serviciu sarcini materializate în activitãþile din lista de activitãþi.

Observaþie: Unele pãreri eronate întâlnite în practicã, referitor la elaborarea procedurilor operaþionale: - Elaborarea procedurilor nu este necesarã; - Procedurile operaþionale ar trebui elaborate de instituþia ierarhic superioarã ºi sã fie transmise tuturor; - C. Deasemenea, procedurile nu pot fi elaborate de C. Faptul cã legiuitorul emite acte normative, metodologii, regulamente, º. Posibilitãþi de îmbunãtãþire a eficienþei organizaþionale a MECS. Consideraþii generale 1.

Glosar de termeni - Anexa Nr. Prevederi generale 2. Conþinutul raportului 3.

Cultură industrială plină de culoare la Creovoun

Cerinþe generale Conducerea entitãþii publice sprijinã ºi promoveazã, prin deciziile sale ºi prin puterea exemplului personal, valorile etice, integritatea personalã ºi profesionalã a salariaþilor. Conducerea entitãþii publice adoptã un cod de eticã ºi conduitã, dezvoltã ºi implementeazã politici ºi proceduri privind integritatea, valorile etice, evitarea conflictelor de interese, prevenirea ºi raportarea mc viziune nouă, actelor de corupþie ºi semnalarea neregularitãþilor.

Conducerea entitãþii publice înlesneºte comunicarea deschisã de cãtre salariaþi a preocupãrilor acestora în materie de eticã ºi integritate, prin crearea unui mediu adecvat. Acþiunea de semnalare de cãtre salariaþi a neregularitãþilor trebuie sã aibã un caracter transparent pentru eliminarea suspiciunii de delaþiune ºi trebuie privitã ca exercitarea unei îndatoriri profesionale.

Salariaþii care semnaleazã neregularitãþi de care, direct sau indirect, au cunoºtinþã sunt protejaþi împotriva oricãror discriminãri, iar managerii au obligaþia de a întreprinde cercetãrile adecvate, în scopul elucidãrii celor semnalate, ºi de a lua, dacã este cazul, mãsurile ce se impun. Salariaþii beneficiazã de consiliere eticã ºi li se aplicã un sistem de monitorizare a respectãrii normelor de conduitã?

Dintre condiþiile care pot face ca acest standard sã fie considerat implementat la un nivel cel puþin conform enumerãm urmãtoarele: 1. Sã existe un cod de eticã la nivelul instituþiei. Prin legea nr. Cu toate acestea, orice entitate publicã poate ºi este util sã îºi defineascã propriul cod de eticã pe mc viziune nouă actelor normative menþionate ºi pe baza altor dispoziþii prevãzute în diverse acte normative subsecvente, cum este spre exemplu Ordinul MECTS nr.

Codurile de eticã elaborate la nivelul entitãþii publice minister, inspectorat ºcolar, unitãþi conexe etc. Codurile de eticã au menirea de a individualiza cultura organizaþionalã a entitãþilor respective ºi de a comunica valorile etice la care acea entitate adera în mod primordial. Astfel, pentru asigurarea implementãrii standardului 1 din codul controlului intern managerial trebuie alcãtuit un cod mc viziune nouă eticã propriu care ar trebui sã aibã urmãtoarele caracteristici: sã fie exprimat într-un limbaj simplu ºi explicativ, evitându-se riscul crescut, când vine vorba de eticã, de a fi o înºiruire de sloganuri.

Managementul oricãrei entitati publice trebuie sã asigure întocmirea ºi actualizarea permanentã a documentelor mc viziune nouă viziune nouă misiunea entitatii publice, a regulamentelor interne ºi a fiºelor posturilor, pe care le comunicã tuturor angajatilor. Cerinte generale Regulamentul de organizare ºi funcþionare al oricãrei entitãþii publice cuprinde în totalitate sarcinile entitãþii, rezultate din actul normativ care guverneazã ºi legifereazã modul de organizare ºi functionare al entitãþii respective, precum si din alte acte normative.

Regulamentul de organizare ºi funcþionare al oricãrei entitãþii publice acesta se comunica salariatilor si se publicã pe pagina de internet a entitatii publice. Toþii salariaþi trebuie sã cunoascã misiunea încredintata entitatii, obiectivele ºi atribuþiile entitatii publice ºi ale compartimentului din care salariatul face parte, rolul sau în cadrul compartimentului, stabilit prin fiºa postului, dar ºi obiectivele postului pe care il ocupa.

Managerii fiecãrui compartiment al entitãþii publice au obligaþia de a întocmi ºi de a actualiza, ori de cate mc viziune nouă este cazul, fisele posturilor pentru personalul din subordine. Toate sarcinile prevãzute în fiºele posturilor trebuie sã fie clar formulate ºi strãns relaþionate cu obiectivele postului, astfel încat sã se realizeze o deplinã concordanþã între conþinutul sarcinilor ºi conþinutul obiectivelor postului.

Managementul fiecãrui compartiment al entitãþii publice trebuie sã identifice sarcinile noi ºi dificile ce revin salariaþilor ºi sã le acorde sprijin în realizarea acestora.

Acþiunile principale în ceea ce priveºte implementarea standardului nr. Regulamentul Intern este considerat cel mai de valoare instrument la viziune cu anemie angajatorilor în raporturile acestora cu salariatii lor.

Play Propagarea în spaţiul public a unei cifre de 20 de milioane de metri cubi volum de masă lemnoasă tăiată ilegal anual din pădurile României, neasumată oficial de nicio instituţie a statului român, inclusiv în media internaţională, constituie un atac la adresa industriei lemnului din ţara noastră, cu scopul de a afecta exporturile acestei industrii, care aduce un aport pozitiv de aproape 3 miliarde de euro anual, aport esenţial mc viziune nouă echilibrarea balanţei comerciale, susţin Fordaq - Comunitatea Forestierilor şi Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România - Nostra Silva. Într-un comunicat remis vineri AGERPRES, cele două organizaţii solicită Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor să-şi asume o poziţie oficială faţă de cifra de 20 de milioane de metri cubi, volum de masă lemnoasă tăiată ilegal din pădurile României, menţionată în media naţională şi internaţională.

În comparaþie cu prevederile din legislatia muncii sau din contractele colective de munca, care sunt de cele mai multe ori suficient de restrictive mc viziune nouă de incomode pentru angajatori, Regulamentul Intern reprezintã un instrument fexibil, aflat la dispozitia angajatorului, prin care acesta poate sã impunã, în mod unilateral, reguli de comportament pentru salariaþi, sancþiuni si mãsuri de organizare a muncii care sã corespundã exigenþelor sale ºi sã îi permitã reglementarea anumitor aspecte sensibile în relaþia cu salariaþii.

Regulament Intern insã pentru a fi considerat un document eficient trebuie sã fie redactat lizibil si cât mai cuprinzãtor ºi sã þinã seama de cerinþele mc viziune nouă muncii aflate în vigoare.

Din acest considerent, trebuie ºtiut faptul cã urmãtoarele aspecte sunt considerate esenþiale în ceea ce priveºte redactarea unui regulament intern: întocmirea Regulamentului Intern este obligatorie pentru toti angajatorii, aceasta motivatã de faptul cã întocmirea Regulamentului Intern este stipulatã ca obligatorie, în conformitate cu legislaþia în vigoare, pentru toti angajatorii, indiferent de numarul de salariati.

Spre exemplu nu existã mc viziune nouă sancþiune clar prevazutã pentru cazul în care un angajator nu întocmeste Regulamentul Intern, însa inspectorii din cadrul Direcþiei de Muncã si Protecþie Socialã au în atribuþiile lor legale dreptul de a controla derularea relaþiilor de muncã, între care ºi dreptul de a dispune mãsuri atunci când identificã ceva în neregulã în legãturã cu acestea ºi de a aplica sancþiuni atunci când angajatorii nu acorda atenþia cuvenitã acestor masuri.

Ca atare, ºi în cazul în care un angajator nu întocmeste Regulamentul Intern, inspectorii din cadrul Direcþiei de Muncã si Protecþie Socialã pot dispune mãsura întocmirii acestuia, iar în cazul neconformarii cu aceasta, angajatorul va putea fi sancþionat cu o amenda intre si de lei.

Regulamentul Intern reprezintã, un act care a vindecat miopia al angajatorului pentru a carui implementare nu este mc viziune nouă de acordul salariaþilor.

1. PROGRAM 28/12/ - Portal Legislativ
2. Scăderea periodică a vederii
3. VIZIUNE O coal deschis anse egale i integrare
4. Zaharia 2,Zechariah 2 NTLR;MC;NIV - A treia viziune: omul cu funia de - Bible Gateway
5. Ce exerciții vor ajuta la îmbunătățirea vederii
6. În acelaşi timp s-a luat în considerare realizarea unui dialog permanent cu sindicatele şi patronatele de ramura, în vederea asigurării unui climat corespunzător pentru o buna desfăşurare a proceselor de producţie.
7. Urmeaza aspecte financiare legate de: buget, profit si pierderi, controlul stocului, la carea se adauga in permanenta asigurarea standardelor de calitate, servire si curatenie.

În comparaþie cu reglementarea anterioara, cand Regulamentul Intern era un act comun al angajatorului si al salariatilor, în prezent, Regulamentul Intern este un act unilateral al angajatorului. Spumen aceasta deoarece nu este necesar acordul salariatilor pentru valabilitatea prevederilor Regulamentului Intern, totusi, este necesara o consultare cu sindicatul sau reprezentantii salariatilor asupra prevederilor acestuia.

In general, Regulamentul Intern poate conþine orice fel de mãsuri, reguli sau proceduri pe care angajatorul le doreºte aplicabile în cadrul unitãþii, bineînteles, cu condiþia ca acestea sã nu contravinã normelor legale imperative stabilite de legislaþia muncii.

Totuºi, indiferent mc viziune nouă dispoziþiile specifice fiecãrui angajator, în funcþie de profilul sãu de activitate, de dimensiunea unitãþii sau de alte criterii particulare, orice Regulament Intern trebuie sã conþinã câteva categorii de dispoziþii minime obligatorii Regulamentul Intern nu poate in structura sa sã continã mai multe sanctiuni disciplinare decat cele prevazute de Codul Muncii În cadrul Regulamentul Intern angajatorul poate determina ce fapte reprezintã abateri disciplinare, ce sancþiuni se aplicã pentru astfel de fapte sau la câte repetãri ale unor abateri de la regulile interne se pot dispune sanctiuni mai grave de exemplu concedierea.

Performanþele profesionale individuale ale angajaþilor sunt evaluate anual cu scopul confirmãrii cunoºtinþelor profesionale, aptitudinilor ºi abilitãþilor necesare îndeplinirii sarcinilor ºi responsabilitãþilor acordate.

Account Options

Competenþa angajatilor precum ºi sarcinile încredinþate trebuie sã se afle în echilibru permanent, pentru asigurarea caruia managementul entitãþii publice actioneaza prin: definirea cunoºtinþelor ºi deprinderilor necesare pentru fiecare loc de muncã; managementul interviurilor de recrutare, pe baza unui document de evaluare dinainte stabilit; realizarea planului de pregãtire profesionalã a noului angajat, încã din timpul procesului de recrutare; inventarierea necesitãþilor de pregãtire profesionalã ºi determinarea nevoilor de de formare profesionala în contextul evaluarii anuale a salariaþilor, precum ºi monitorizarea evolutiei carierei acestora; ceritudinea faptului ca cerinþele de pregãtire identificate sunt atinse; creºterea capacitãþii interne de pregatire în scopul completãrii formelor de pregãtire externe entitatii publice.

Mc viziune nouă conformitate cu legislaþia în mc viziune nouă la aceastã datã performantele profesionale individuale ale salariaþilor se evalueazã cel puþin o datã pe an în raport cu obiectivele anuale individuale si sunt puse în discutie cu acestia de catre evaluator.

În ceea ce priveºte atât competenþa cât ºi performanta, acestea trebuie sustinute de instrumente adecvate, care includ tehnica de calcul, programele informatice, brevetele, metodele de lucru etc. Managerii compartimentelor entitatii publice trebuie sã asigure fiecãrui angajat participarea în fiecare an la cursuri de pregãtire profesionalã în domeniul sãu de competenþã.

I Trim. II Trim. III Trim. Candidat Nr. Elaborare caiet de seminar, îndrumar laborator, curs, manuale, lucrãri ºtiinþifice.

Elaborare alte lucrãri ºtiinþifice. Calitatea prestaþiei didactice pregãtire ºtiinþificã, stil pedagogic participativ, material didactic folosit, îndeplinirea obiectivelor operaþionale, etc. Modul de evaluare a studenþilor obiectivitate, motivare, continuitate, etc. Realizarea unor materiale didactice sinteze, produs informatic, film didactic, machete de laborator, etc.

Îndrumare lucrare de licenþã. Îndrumare practicã de specialitate. Alte activitãþi.