Gândirea și vederea
{{ item.titlu }}
Conținutul informațional al imaginației[ modificare modificare sursă ] Imaginația este procesul psihic cognitiv, complex, de reflectare mijlocită, constructivă și transformatoare a datelor experienței, a cunoștințelor, informațiilor stocate la nivelul memoriei sau a situațiilor și evenimentelor trăite în prezent. Imaginația își extrage conținuturile în cea mai mare parte din stocul memoriei. Imagini, idei, cunoștințe sunt supuse unui proces de combinatorică imaginativă în vederea elaborării de noi imagini, idei, concepții.
- Imaginație - Wikipedia
- Gândirea are două laturi: una informațională, care dezvăluie conținutul gândirii idei despre obiecte, fenomene etc.
- Raționalitatea presupune capacitatea de gândi.
De asemenea, imaginația își extrage conținuturile și din zonele profunde ale inconștientuluisupunându-le în timpul visului la combinări și transformări dintre cele mai variate. În concluzie, imaginația exploatează datele trecutului și experiența prezentă și realizează o reflectare constructivă și anticipativă.
Meniu de navigare
Funcțiile imaginației[ modificare modificare sursă ] Imaginația are o funcție cognitivă, ea având roluri importante în lărgirea sferei cunoașterii, explorând zone noi și căutând soluții noi la problemele existente. Dacă gândirea adâncește sfera cunoașterii, imaginația lărgește această sferă și oferă astfel gândirii noi teritorii.
Imaginația are o funcție adaptativ reglatorie, care exprimă locul și rolul imaginației în sistemul psihic uman, ea constituind procesul predilect al creativității. Imaginația conferă conștiinței dimensiunea explorativă și creatoare.
Structurile operatorii ale imaginației[ modificare modificare sursă ] În calitate de proces cognitiv, imaginația gândirea și vederea de o serie de procedee de combinatorică imaginativă. Sunt operații, procedee de lucru mintal, prin intermediul cărora imaginația intervine asupra conținuturilor sale și produce modificări, transformări, aglutinări, tipizări, schematizări, rearanjări, substituții, analogii, adaptări, etc.
Imaginația gândirea și vederea modificare modificare sursă ] Este acea formă a imaginației care, pe baza descrierilor verbale și a asocierii cu imagini deja cunoscute, construiește mental imaginea unui obiect, fenomen, situație, existentă în realitate, dar niciodată percepută direct anterior de acea persoană.
Citești un text despre junglă și-ți imaginezi jungla în toate ale ei elemente, deși nu ai fost niciodată în vreo junglă. Cu ajutorul acestei forme de imaginație lecturile literare, științifice capătă viață. Liublinskaia, psiholog rus afirma: elevii care nu au atracție pentru literatură au un nivel slab de dezvoltare a imaginației reproductive.
Imaginația productivă[ modificare modificare sursă ] Sau creatoare este forma cea mai înaltă și complexă a imaginației care elaborează în plan mental un produs nou, inexistent în prezent, dar posibil în viitor. Exemple de imaginație productivă din viața școlară: născocirea de către elev a unei istorii, basm, poveste, mit … În viața practică imaginea unui aparat nou pe care o elaborează un constructor.
- Aplicațiile logicii sunt mult mai complexe decât aplicațiile altor științe, constând în următoarele: 1.
- Logică - Wikipedia
- Vederea și gândirea - AstroOptica - Gândirea și vederea
Corolev a inventat și construit rachete. Imaginația productivă este o componentă a creativității.
Tehnicile de stimulare a creativității sunt valabile și în cazul imaginației productive. După criteriul relației cu viața reală și a implicării subiectului în rezolvarea unei sarcini de viață distingem: 1 imaginația activă și 2 imaginația pasivă. Imaginația activă[ modificare modificare sursă ] Este imaginația ce răspunde unor nevoi de adaptare sau de transformare a mediului gândirea și vederea care subiectul trăiește și activează, cum ar fi elaborarea de scopuri, proiecte, programe de acțiune, transpunerea în locul altcuiva etc.
Lumină și Întuneric (cu subtitrare)
Această imaginație îi permite subiectului să fie gândirea și vederea element activ al vieții și să acționeze în condiții de bună cunoaștere a situației. Imaginația pasivă[ modificare modificare sursă ] E imaginația prin care subiectul fuge de realitate de obicei, din cauza că nu o acceptă sau nu-l satisfaceîși formează o altă lume imaginară, evident mult mai comodă și mai atractivă decât cea reală.
După criteriul prezenței intenției și a efortului depus de subiect în vederea realizării actelor imaginative distingem: 1 imaginație voluntară și 2 imaginație involuntară.
