Deplasarea pupilei


Alertati-va daca pupilele sunt inegale.

Formarea imaginii[ modificare modificare sursă ] În cazul ochiului emetrop vederea normalăimaginea se formează pe retină. Pentru ca razele de lumină să se poată focaliza, acestea trebuie să se refracte.

deplasarea pupilei îmbunătățiți vederea cu 100%

Cantitatea de refracție depinde în mod direct de distanța de la care este văzut obiectul. Deplasarea pupilei obiect situat la o distanță mai mare necesită mai puțină refracție decât unul situat la o distanță mai mică.

Descriere Dilataţia pupilelor, pupile mari, pupile mici, mioză, midriază, inegalitate pupilară, anizocorie În mod normal, pupilele au o formă rotundă, sunt simetrice şi îşi modifică diametrul în două situaţii: la trecerea de la privirea de aproape la cea de departe şi când se schimbă intensitatea luminii. Aceste orificii circulare din centrul irisului permit, prin dilatarea sau contracţia lor, proporţionarea cantităţii de lumină ce pătrunde în ochi. Orice altă modificare a pupilelor poate fi consecinţa unei anomalii sau unei afecţiuni medicale. Midriaza reprezintă deplasarea pupilei pupilei, pupilă mare, în timp ce mioza reprezintă contracţia pupilei, pupilă mică. Anizocoria defineşte inegalitate pupilelor.

Cel mai mare procentaj din procesul de refracție deplasarea pupilei loc în cornee, restul refracției necesare având loc în cristalin. Lumina trece prin mediile transparente cornee, umoare apoasă, umoare sticloasă și cristalin si formează o imagine răsturnată pe retină.

Pe retină, celulele specializate transformă imaginea în impulsuri nervoase.

Iridologia, metoda de diagnosticare prin analiza irisului

Acestea ajung prin nervul optic până la regiunea posterioară a creierului. Acesta din urmă interpretează semnalele printr-un mecanism complex care implică milioane de neuroni.

Ce este anizocoria?

Razele de lumină suferă la nivelul ochiului o refracție triplă: razele de lumină își schimbă direcția; o refracție are loc la nivelul corneei și câte una pe fiecare față a cristalinului; imaginea se formează pe retină, pe pata galbenă și este reală, mai mică și răsturnată. Defecte de vedere[ modificare modificare sursă ] Orice deviere de la starea emetropă vederea normală reprezintă un defect de vedere.

Cele mai des întâlnite defecte de vedere deplasarea pupilei ochiului uman sunt: Diferențele dintre defectele principale de vedere Miopia este cel mai des întâlnit defect de vedere, aceasta având un caracter patologic apare la naștere și ia loc atunci când globul ocular deplasarea pupilei ochiului miop este mai mare decât cel al ochiului normal, imaginea formându-se în fața retinei.

deplasarea pupilei curcuma pentru restabilirea vederii

Miopia este corectată cu ajutorul lentilelor divergente. Hipermetropia este de asemenea un defect patologic, aceasta însă luând loc mai rar decât miopia. Globul ocular al ochiului hipermetrop este mai mic decât cel al ochiului normal, în consecință imaginea formându-se în spatele retinei.

Facilitati de tratament

Hipermetropia este corectata cu ajutorul lentilelor convergente. Prezbitismul este un defect de vedere care apare de obicei la bătrânețe, acesta comportându-se în același mod precum hipermetropia, acesta fiind cauzat de atrofierea elasticității cristalinului.

deplasarea pupilei examinare video

Prezbitismul este tratat cu ajutorul unei lentile convergente. Strabismul are drept cauză slăbirea unuia dintre mușchii externi ai globului ocular, acesta fiind corectat prin exerciții de întărire a musculaturii ciliare.

Cataracta apare cel mai frecvent, la persoanele cu o vârstă înaintată, aceasta fiind cauzată de pierderea treptată a transparenței opacifierea cristalinului.

deplasarea pupilei miopia scapă

În cazul cataractei congenitale, aceasta este corectată prin deplasarea pupilei unei deplasarea deplasarea pupilei a irisului și a capsulei cristaliniene ori prin extragerea cristalinului și înlocuirea acestuia cu un cristalin artificial reprezentat de către o lentilă biconvexă. Astigmatismul este o boală oftalmologică manifestată printr-o deformare a corneei care atrage după sine o refracție defectuoasă a razei de lumină în globul ocular.

În cazul astigmatismului, razele de incidenta de lumină albă ce sosesc la ochi sub formă de raze paralele vor suferi un proces intens și inegal de refracție, și prin urmare, cu cât această refracție diferențiată va fi mai mare, cu atât astigmatismul va fi considerat mai grav.